Ventilație cu recuperare de căldură: cum funcționează și când merită

Ventilația cu recuperare de căldură (HRV/ERV) introduce aer proaspăt și evacuează aerul viciat simultan, trecându-le printr-un schimbător care recuperează energia termică din aerul evacuat. Merită cel mai mult în clădiri etanșe (case noi, apartamente renovate, birouri), unde vrei aer proaspăt fără să pierzi energie termica.
‍

Cum funcționează

Un sistem tipic are:

• două ventilatoare (introducere + evacuare),
  
  
• filtre pe aerul introdus (și adesea și pe evacuat),
  
  
• un schimbător de căldură: aerul cald evacuat încălzește aerul rece introdus (iar vara poate “pre-răci” parțial),
  
  
• control (trepte, program, senzori CO₂/umiditate),
  
  
• drenaj pentru condens (în anumite condiții).
  
  

Rezultatul: aer proaspăt constant, cu pierderi de energie mult mai mici față de “aerisire intensă prin deschiderea ferestrelor”.
‍

HRV vs ERV (diferența pe scurt)

• HRV recuperează în principal căldură.
  
  
• ERV recuperează căldură și poate transfera parțial și umiditate (în funcție de tehnologie).
  Alegerea depinde de climă, de umiditatea interioară și de strategie (dezumidificare vs păstrare umiditate).
  
  

Când merită (cele mai bune 7 scenarii)

1. Casă nouă / renovare cu tâmplărie bună + termoizolație
   
   
2. Condens pe geam / mucegai în colțuri (cauză frecventă: umiditate + aer stagnant)
   
   
3. Birouri unde apar dureri de cap / somnolență spre după-amiază (CO₂ mare)
   
   
4. Familii cu copii (stai mult în interior, mai multe surse de umiditate)
   
   
5. Zone cu poluare / praf / alergeni (filtrarea contează)
   
   
6. Case cu încălzire eficientă (pierderile prin aerisire devin „vizibile” în factură)
   
   
7. Spații comerciale unde mirosurile trebuie controlate (sală de sport, showroom, beauty)
   
   

Când poate să nu fie prioritar (încă)

• clădiri foarte “neetanșe” (pierderile sunt deja mari, întâi se rezolvă anveloparea).
  
  
• situații unde nu poți asigura trasee/izolare fonică și acces la mentenanță.
  
  
• ocupare rară (casă de vacanță folosită sporadic) – deși și acolo ajută anti-mucegai.
  
  

Cât aer proaspăt ai nevoie? (exemplu orientativ)

Există standarde care dau rate minime de ventilație (ex. ASHRAE 62.2 folosește o formulă cu componentă pe suprafață și pe număr de persoane).

Exemplu (orientativ, ca ordine de mărime):
Casă ~120 m², 3 dormitoare → ocupare “de calcul” 4 persoane. Formula tipică dă aproximativ ~100–130 m³/h ventilație continuă, în funcție de ipoteze. (Asta îți arată de ce „un ventilator mic” rareori ajunge pentru toată casa.)

‍

Ce contează la alegere (greșeli care costă)

• Zgomotul: nu te uita doar la „dB” din broșură; contează tubulatura, plenumurile, viteza la grile.
  
  
• Filtrele: ușurința schimbării și disponibilitatea lor.
  
  
• Echilibrarea: introducerea și evacuarea trebuie gândite ca sistem, nu “pe camere la întâmplare”.
  
  
• Automatizarea: CO₂/umiditate ca să nu ventilezi inutil, dar nici prea puțin.
  
  
• Punerea în funcțiune: debite măsurate, nu “din ochi”.
  
  

FAQ

Recuperarea de căldură înseamnă aer încălzit gratis? Nu gratis, dar pierderile prin aerisire scad mult față de geam.

‍Se simte curent? Dacă proiectarea și distribuția sunt corecte, nu.

‍E greu de întreținut? Nu: filtre la intervale regulate + verificare anuală.